Domn al Țării Românești între anii 1593-1601. A fost cunoscut în epocă drept unul dintre cei mai mari generali, obținând victorii strălucite împotriva turcilor, tătarilor, polonezilor, maghiarilor. Asemenea lui Vlad Drăculea, trece Dunărea și atacă Imperiul Otoman pentru a slăbi capacitatea acestuia de a face incursiuni în Țara Românească. Devastează cetățile otomane de pe linia Dunării, producând panică și în capitala Imperiului. La 23 august 1595, în Bătălia de la Călugăreni, luptă eroic în prima linie, îmbărbătând prin curajul său nebunesc întreaga oștire creștină. Din acea zi, românii l-au numit Mihai Voievod Viteazul. Cu o profundă conștiință de neam, pregătește foarte bine unirea celor trei țări române. Înainte cu doi ani de intrarea în Transilvania, trimite în satele românești preoți cu scopul de a pregăti populația pentru Unire. După lupta de la Șelimbăr, în care îl învinge pe Andrei Bathory, Mihai Viteazul devine stăpânitorul Transilvaniei. În luna mai, 1600, cucerește Moldova aproape fără luptă, în urma unei strategii geniale de deplasare a trupelor și împresurare a adversarului. De asemenea, oștenii moldoveni au refuzat în masă să lupte împotriva celor de un neam cu ei și împotriva voievodului unificator. Deși realizată pentru scurtă vreme, unirea înfăptuită de către Mihai Viteazul la 1600 a avut un uriaș impact și a contribuit la consolidarea conștiinței de neam a românilor până în ziua de astăzi.