Portretul contemporan al lui Mihai Viteazul realizat de Aegidius Sadeler

Mihai Viteazul

“Nu-mi las țara și moșia până ce nu mă vor smulge de acolo, târându-mă de picioare!”

Domn al Țării Românești între anii 1593-1601. A fost cunoscut în epocă drept unul dintre cei mai mari generali, obținând victorii strălucite împotriva turcilor, tătarilor, polonezilor, maghiarilor. Asemenea lui Vlad Drăculea, trece Dunărea și atacă Imperiul Otoman pentru a slăbi capacitatea acestuia de a face incursiuni în Țara Românească. Devastează cetățile otomane de pe linia Dunării, producând panică și în capitala Imperiului. La 23 august 1595, în Bătălia de la Călugăreni, luptă eroic în prima linie, îmbărbătând prin curajul său nebunesc întreaga oștire creștină. Din acea zi, românii l-au numit Mihai Voievod Viteazul. Cu o profundă conștiință de neam, pregătește foarte bine unirea celor trei țări române. Înainte cu doi ani de intrarea în Transilvania, trimite în satele românești preoți cu scopul de a pregăti populația pentru Unire. După lupta de la Șelimbăr, în care îl învinge pe Andrei Bathory, Mihai Viteazul devine stăpânitorul Transilvaniei. În luna mai, 1600, cucerește Moldova aproape fără luptă, în urma unei strategii geniale de deplasare a trupelor și împresurare a adversarului. De asemenea, oștenii moldoveni au refuzat în masă să lupte împotriva celor de un neam cu ei și împotriva voievodului unificator. Deși realizată pentru scurtă vreme, unirea înfăptuită de către Mihai Viteazul la 1600 a avut un uriaș impact și a contribuit la consolidarea conștiinței de neam a românilor până în ziua de astăzi.

Curiozități

Mihai Viteazul era înalt mult peste media vremii, fiind un adevărat uriaș pentru secolul său. Mihai Viteazul a fost unul dintre cei mai bogați oameni din Țările Române. Și-a cheltuit averea pentru ridicarea oștirii care va apăra țara de Imperiul Otoman și care va înfăptui Unirea.

Cea mai dură rană căpătată de Mihai a fost în timpul unei vânători de mistreți. Voievodul a coborat de pe cal și a renunțat la arc și suliță, arme cu rază mai mare de acțiune, ce i-ar fi asigurat o mai mare protecție, și a încercat să ucidă animalul cu barda. Mistretul i-a sfârtecat însă stomacul, aproape omorându-l.

Faima europeană a lui Mihai Viteazul și impactul său asupra istoriei sud-estului Europei este atât de mare, încât până astăzi s-au păstrat cântecele populare ale sârbilor și bulgarilor despre voievodul nostru. De asemenea, mamele din Turcia încă își sperie copiii mai obraznici cu formula ”Dacă nu ești cuminte, vine Mihai și te ia!”.

O dovadă a conștiinței de neam a românilor în Evul Mediu este plângerea pe care o fac nobilii maghiari din Transilvania către Mihai Viteazul în care se spune că: ”S-au ridicat valahii la luptă mânați de încrederea că au un domn din neamul lor”. Deci, maghiarii știau că valahii din Transilvania și cei din Țara Românească sunt același neam. De bună seamă că același lucru era știut și de către cei în cauză, de către valahi.

Mihai Viteazul nu a murit trădat de către ai săi, cum s-a scris. Cei din garda sa personală, alături de oșteni din oastea voievodului, inclusiv maghiari, au murit încercând să-l apere și să-l răzbune.

Capul voievodului unificator, odihnește astăzi la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște.

  • Bustul reconstruit al voievodului, expus la Muzeul Municipiului București.

    Reconstrucția tridimensională a capului lui Mihai Viteazul este expusă la Muzeul Municipiului București de la Palatul Suțu